joi, 3 ianuarie 2019

Pârtie de schi la Borșa

Pârtie de schi Borșa

Carpații Orientali, Județul Maramureș, Lifturi: 2
Pârtii: Brădeț (lp: 200m, da: 30m), Pârtia Olimpică (lp: 2980m, da: 650m), Poiana Știol (lp: 1600m, da: 70m), Puzdrele (lp: 1000m, da: 80m), Sub Telescaun (lp: 1980m, da: 495m), Vârf Știol (lp: 500m, da: 40m)

luni, 9 iunie 2014

Aurul Romaniei, pe mina unui aventurier


Cele mai importante zacaminte aurifere ale Romaniei au incaput pe mina unui aventurier roman pripasit, in urma cu doua decenii, undeva in vestul Australiei. Cu o pregatire de mecanic-auto si cu doua condamnari penale pentru detinere de droguri, romano-australianul Vasile Frank Timis a reusit performanta de a legaliza una dintre cele mai mari inginerii financiare din istoria Romaniei: preluarea de la statul roman, pe mai nimic, a exploatarii si valorificarii rezervelor naturale de aur din zona Muntilor Apuseni.
“Aurul este o marfa ca oricare alta” – asa s-a exprimat Vasile Frank Timis, creierul afacerilor de la Rosia Montana unde se gaseste cel mai mare depozit de aur din Europa. Guvernul Romaniei a concesionat exploatarea unei imense cantitati de aur ce valoreaza peste 3 miliarde de dolari in schimbul unor promisiuni si a unor sume de bani ce par ridicole in comparatie cu valoarea zacamintului. Practic, aurul de la Rosia Montana a fost vindut in schimbul a trei milioane de dolari platiti in 1997 pentru concesionarea terenului si a promisiunii ca se vor mai investi alti 400 de milioane de dolari reprezentind costuri de productie si ca se vor crea 25.000 de locuri de munca in zona.
Cadrilaterul de aur
“Ginditi-va la firma “Gabriel Resources” ca la un conte Dracula al mineritului aurifer”. In acesti termeni se exprima un raport al reputatei firme americane de analiza financiara “Hoover’s” care a facut o caracterizare companiei “Gabriel Resources”. Comparatia nu este deloc deplasata daca luam in considerare faptul ca aceasta companie isi trage puterea financiara de pe pamintul Transilvaniei si ca in spatele tuturor actiunilor ei se afla un ardelean stabilit in Australia. Nascut in 1964 in Borsa-Maramures, Vasile Frank Timis a reusit sa absolve o scoala profesionala de mecanici-auto dupa care, in 1981, a plecat din tara stabilindu-se in Perth – Australia.
Printre precuparile romanului Frank in patria cangurilor s-au evidentiat traficul de droguri si “vinatoarea” subacvatica de perle. Chiar daca, pentru o vreme, Vasile Frank Timis a lucrat ca sezonier la o societate de exploatare a perlelor, relatiile stabilite de el cu reprezentanti ai lumii interlope l-au adus de doua ori in fata instantelor australiene. Potrivit unui raport al firmei “Dundee Securities Corp.”, Vasile Frank Timis a fost condamnat de doua ori in Australia (in 1990 si in 1994) pentru posesia unor cantitati de heroina. El a platit si doua amenzi in valoare de 10 si 17 mii de dolari australieni. Potrivit legii australiene cantitatile de heroina pe care le avea Timis asupra sa pot presupune intentia de trafic, fapt care a si atras sanctiunile amintite. Despre acest episod din viata sa, Vasile Frank Timis spune ca: “La tinerete fiecare greseste. Si George Bush a avut niste probleme la tinerete. Cum sa-ti explic, cind am fost tinar am fost in aventura cu persoane gresite, am stat in aceeasi casa si s-a intimplat. Eram in gasca si au gresit altii si am buctat-o eu”.
Cel ce avea sa devina creierul afacerilor cu aur din Transilvania, s-a intors in tara prin 1994 ca reprezentant, pentru inceput, al unor investitori straini in domeniul exploatarilor aurifere. Scopul real al venirii lui Timis in Romania a fost achizitionarea exploatarilor de aur din Muntii Apuseni si Carpatii Metaliferi. Este vorba, mai exact, de zona denumita “Cadrilaterul de aur al Romaniei”, o suprafata de 500 de kilometri patrati din Muntii Apuseni si Metaliferi. Aceasta zona cuprinde localitatile Rosia Montana, Bucium, Certej, Zlatna, Bolcana, Barza-Brad si Baita Craciunesti. La acea vreme insa, in ‘94-’95 nici situatia financiara personala si nici legislatia din Romania nu i-au permis ambitiosului Timis sa faca vreun pas rapid. Tocmai de aceea, Frank Timis a ales tactica “step by step”. Operatiunea “Aurul Romanesc” cerea rabdare, insistenta si, in primul rind, crearea unei structuri financiare extrem de complicate, care sa poata fi folosita la momentul prielnic.
De la steril, la aur
Mai mult, la acea data, mijlocul anilor ‘90, nu existau nici informatii oficiale cu privire la cantitatile de aur aflate in subsolul Apusenilor. Nimeni, cu exceptia lui Vasile Frank Timis, nu banuia ca localitatea Rosia Montana este asezata pe cel mai mare zacamint de aur din Europa: peste 300 de tone de aur si peste 1600 de tone de argint. Conform unor calcule, valoarea medie a aurului de la Rosia Montana depaseste 3 miliarde de dolari. De asemenea, importante cantitati de aur si argint se gasesc si in celelalte zone concesionate firmelor in care este implicat Timis. Surse din interiorul unor asociatii care se opun investitiilor lui Timis sustin ca informatiile privind aceste zacaminte erau cunoscute inca de pe vremea guvernarii comuniste insa fusesera clasificate fiind considerate rezerve strategice. Pe de alta parte, Vasile Frank Timis spune ca a aflat despre aurul din Apuseni, nu din arhivele clasificate ale statului, ci de la un renumit geolog, Roy Cox, cooptat apoi ca director al firmei sale “Gabriel”.
Timis mai spune ca geologul are o gramada de carti despre potentialul geologic al Romaniei, carti publicate in perioada interbelica. Din aceste surse ar fi aflat si Timis despre bogatiile din subsolul Romaniei.
Aur Romanesc de Barbados si Jersey
Operatiunea “Aurul Romanesc” a fost initiata de Timis in urma cu sapte ani. El a infiintat mai intii doua firme off-shore: “Gabriel Resources” Ltd. iinregistrata in Jersey – Channel Islands si Castle Europa Ltd. inregistrata in Barbados. In ambele societati majoritatea actiunilor era detinuta de catre Vasile Frank Timis. De asemenea, in Castle Europa, partas era geologul Roy Cox prin firma “Lex Trust Company” Ltd.
Cele doua off-shoruri controlate de Timis au infiintat in Romania, in 1997, impreuna cu Regia Aurului si Cuprului Deva doua noi firme: Euro Gold Resources SA (pentru perimetrele Rosia Montana si Bucium) si Deva Gold SA (pentru perimetrele Certej, Zlatna, Bolcana si Baita-Craciunesti). Asta se intimpla dupa ce, in 1995, investitorul Frank Timis pusese deja piciorul in curtea “Regiei Aurului si Cuprului” (RAC) Deva prin inceierea unui acord de cooperare dintre societatea romaneasca si firma “Gabriel Resources”. Acordul, semnat fara verificarea bonitatii firmei lui Timis, si care la inceput viza doar valorificarea sterilului obtinut printr-o metoda clasica de exploatare, a fost schimbat radical ulterior, prin introducerea a doua anexe. Astfel, s-a trecut de la “exploatarea sterilului rezultat din…” la “explorarea si exploatarea zacamintelor aurifere” prin intermediul unor noi companii mixte in care statul, reprezentat de RAC Deva, detinea 20a din capitalul social, iar firma lui Frank Timis 80a. Asa au aparut societatile mixte “Euro Gold Resources” SA si Deva Gold SA, firme controlate nu de statul roman, ci de Frank Timis care obtinea dreptul de preemptiune asupra zacamintelor aurifere pe toata perioada exploatarii. RAC Deva, transformata ulterior in “Minvest” SA apare azi cu o participare de 19a din capitalul social al noilor firme mixte. De asemenea, “Euro Gold Resources” apare in prezent sub numele de “Rosia Montana Gold Corporation”. Asocierea cu MINVEST SA (fosta RAC Deva) a fost asadar punctul critic in afacerile lui Vasile Frank Timis. Din acest moment Timis, care nu mai fusese niciodata implicat intr-o operatiune de o asemenea anvergura, a inceput o ampla operatiune speculativa in afara tarii. Inarmat cu inscrisurile referitoare la asocierile din Romania, Timis s-a orientat catre bursa canadiana din Vancouver. Pentru a ajunge la bursa, el a intrat intr-o asociere cu o firma miniera infiintata in 1986 pe teritoriile Yukon. Firma, numita initial PIC “Prospectors International Corporation” a devenit in 1994 “Starx Resources”, iar mai apoi, in 1997, in urma fuzionarii cu “Gabriel Resources” Ltd. Jersey, a devenit “Gabriel Resources” Ltd. Yukon-Canada. Intrarea pe bursa canadiana a fost insotita de crearea unor alte firme off-shore folosite la tranzactionarea actiunilor “Gabriel”. Astfel apar firme precum Albion Holdings Limited din Barbados (cu o filiala in Deva-Hunedoara), Maracs Holdins Ltd, Louraine Holdings Ltd., societati care sint in intregime controlate de Timis si care cumpara actiuni sau optiuni tocmai de la Gabriel Resources Ltd. Pe masura ce au aparut rapoartele despre cantitatile de aur existente la Rosia Montana, a inceput sa creasca si valoarea actiunilor “Gabriel” Ltd. Prin urmare, firma “Gabriel” a trecut de pe bursa din Vancouver pe mult mai puternica bursa din Toronto. Asa se face ca Vasile Frank Timis a ajuns acum, potrivit propriilor declaratii, presedintele unei societati evaluate la 1 miliard de dolari.
Timis, clarvazatorul
Asocierile cu “Minvest” SA erau vitale deoarece aceasta regie detinea concesiunile mineraliere pentru zonele care il interesau pe Timis. Surprinzator, el a prevazut faptul ca in 1998 noua lege a minelor va permite transferarea acestor concesiuni si a licentelor de exploatare catre firmele Euro Gold Resources si Deva Gold SA si, mai apoi, catre firmele care detin controlul asupra acestora, respectiv firmele din reteaua lui Frank Timis.
Astfel, licentele de exploatare ale zonelor Rosia Montana, Bucium, Zlatna, Certej si Bolcana au fost initial obtinute de Minvest SA insa au fost transferate in timp firmelor in care este actionar Frank Timis. Mai mult, este hotarit faptul ca atunci cind firma Deva Gold SA hotaraste sa inceapa lucrarile la oricare dintre exploatari, MINVEST SA trebuie sa inchida punctele de lucru si sa-si ia echipamentele de pe teren. Acesta este punctul final al eliminarii statului din afacerea aurului. In plus, potrivit unui comunicat al grupului de firme “Gabriel”, Minvest SA este singurul responsabil pentru cheltuielile care se vor ivi atunci cind activitatea angajatilor sai va inceta. Altfel spus, statul “sterge” urmele pentru ca al lui e praful de pe toba in vecii vecilor… 
Paul Cristian Radu, Dan Badea, Stefan Candea, Sorin Ozon
 

joi, 5 iunie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 42412 ha
Intravilan: 7010 ha
Extravilan: 35402 ha
Populatie: 27345
Gospodarii: 10160
Nr. locuinte: 11189
Nr. gradinite: 13
Nr. scoli: 9
Nr. licee: 1
Asezarea geografica:
În extremitatea estică a judeţului Maramureş se situează localitatea Borşa
Cuprinsă între 49°39'39'' şi 47°45'39'' latitudine nordică, 24°22'39'' şi 24°31'39'' longitudine estică
Cuprinde o bună parte din interfluviul Waser-Viseu ca şi din versantul nordic al Munţilor Rodnei
​Localitatea Borşa se află la 650 m altitudine şi 142 km distanţă de Municipiul Baia Mare.
Activitati specifice zonei:
Turism
Zootehnie
Exploatarea lemnului
Activitati economice principale:
Activitatea IMM-urilor a cunoscut o evoluţie ascendentă începând cu anul 1990, ajugându-se azi să aibă o structură după cum urmează:
AF - 200
PF - 50
SRL - 575
SNC - 2
Regii autonome - 4
Instituţii bancare - 3
Cooperativă meşteşugărescă - 1
Activităţi de ecologizare minieră - 3%
Exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului - 7%
Prestări servicii - 5%
Transporturi - 10%
Construcţii - 7%
Comerţ - 25%
Creşterea animalelor în gospodarii individuale - 2%
Activităţi sociale (învăţământ, sănătate, etc.) - 37%
Turism - 3%
Prestări servicii
Alte activităţi - 1%
Obiective turistice:
Complexul turistic Borşa
Serviciile de legătură cu pensiunile sunt asigurate de către agenţiile de turism Nordtravel şi Consortiul Borşa
Rezervaţia Pietrosul Rodnei
Rezervaţia de sub Muntele Salhoi
Rezervaţia Cornul Nedeii - Ciungii Balasinei
Parcul Natural Munţii Maramureşului
Telegondolă (în curs)
Cascada Cailor
Biserica din lemn
Evenimente locale:
Activităţile tradiţionale şi culturale sunt prezentate în calendarul de mai jos:
Festivalul "Serbările Zăpezii"
Luna ianuarie - Boboteaza, Tiralexa: anunţarea de către un cor a sosirii preotului cu crucea pentru sfinţirea gospodăriei, închiderea oficială a postului, sărbătorită prin cântece şi dansuri, începutul primei perioade a nunţilor - se fac aranjamente legate de căsătorie între părinţii mirilor, se caută şi se invită naşii - este o perioadă de odihnă şi petreceri până la sosirea sezonului de muncă
Luna februarie şi martie - Şezătorile, Mersul la fete: obiceiul fetelor şi femeilor de a-şi petrece timpul împreună în perioada de iarnă torcând, ţesând, croind haine şi alte podoabe pentru casă, este perioada transmiterii orale a moştenirii tradiţionale locale - poveştiri depănate de bătrâni, este perioada experinţelor romantice şi apariţia viitoarelor cupluri
Luna aprilie - 23 aprilie - Sfântul Gheorghe, patronul Borşei: trecerea animalelor de la hrana de bază (fân la iarbă), se fac înţelegerile dintre proprietari şi păstori, deschiderea oficială a sezonului păstoral, startul astronomic al primăverii borşene, sărbătoarea întregii localităţi
Luna mai - Paşti, prima mare sărbătoare religioasă a anului: precedată de post şi de curăţirea gospodăriilor, marcată în mod tradiţional de manifestări ale simplităţii şi curăţeniei sprituale (tradiţional, în coşul pascal borşenii puneau doar pască, ouă, sare şi vin)
Expoziţia tradiţională de Paşte
Festivalul verii
Luna iunie - Ispas, Înălţarea lui Isus la cer: legate de Paşti, continuă sărbătorile pascale cu vizite între rude sau prieteni, acum se fac măsurătorile de lapte în munte şi se stabileşte cantitatea de brânză ce revine fiecărui gospodar
Rusaliile - sărbătoare legată de Paşti care se manifestă prin mese mai puţin bogate dar la care nu lipsesc ouăle roşii, au loc aranjamente între familiile care-şi lucrează împreună pământul, mai ales păşiunile şi fânaţele
24 iunie - Festivalul folcloric"Nopţile de Sânziene": obicei arhaic, ritual mistic de purificare individuală şi comunitară aşteptat de către toţi locuitorii Borşei. Băieţii mănuiesc pe dealuri torţe de lemn îmbibate cu răşină de brad şi strigă în grupuri calităţile şi defectele fetelor din zonă, fetele se îmbăiază în apele curgătoare de munte şi aşteaptă emoţionate oficializarea calităţilor sau defectelor
Luna iulie - 20 iulie, sărbătoarea Sfântul Ilie: începerea oficială a sezonului de coasă, sărbătorirea Sfântului Proroc Ilie, pelerinaj la mănăstiri din zona şi din Bucovina care sunt strâns legate de descălecatul voievodului maramureşean Bogdan
Luna august - 6 august, Schimbarea la Faţă: păşunea îşi pierde mirosul, dispar florile, marchează pregătirea de toamnă a turmelor pe munte, a gospodăriei şi a ţinutei individuale
În prima duminică - Festivalul folcloric "Hora la Prislop", legată cu sărbătorirea zilei Ziua minerului: cuplaj între o veche tradiţie de adunare în pasul Prislop a comunităţilor învecinate din judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava
15 august - Sfânta Maria Mare: pelerinaj la mănăstiri, reculegere şi odihnă după un sezon de muncă intensiv
29 august - Tăierea capului lui Ioan Botezătorul: coborârea oilor sterpe şi a berbecilor din munte, se aleg junincile şi se separă de vacile cu lapte
15 iunie-30 august reprezintă cea mai importantă perioadă agricolă a Borşei: se stabileşte necesarul de nutreţi pentru iernat, aprovizionarea cu lemne pentru iarnă a gospodariilor
Luna septembrie - 8 septembrie, Sfânta Marie Mică: sărbătoare a ortodocşilor de rit vechi, finalizarea coborârii animalelor sterpe de la păşunatul în munte, începerea sezonului de coasă la otava şi strângerea cartofilor
Luna octombrie-noiembrie Sfântul Dumitru (sinedru): tocmeala plăţii slugilor (pentru păstori şi lucrări agricole se face socoteala şi plata), se judecă conflictele - judecata tradiţională de către obşte
Noiembrie - Ziua morţilor: comemorarea dispariţiilor strămoşilor, întreţinerea cimitirelor, intrarea în iarnă, repaus agricol
Luna decembrie: 6 decembrie - Sfântul Nicolae, 25 decembrie - Naşterea Domnului, Crăciunul: terminarea postului, casele sunt pregătite pentru primirea oaspeţilor, colindele tradiţionale, se strâng relaţiile familiare şi comunitare, se iau hotărâri pentru noi aranjamente privind căsătorirea tinerilor, se fac aranjamente pentru sărbătorirea noului an
Festivalul oraşului Borşa.
Facilitati oferite investitorilor:
Reţea de canalizare
Reţea de alimentare cu apă
Reţele electrice
Telecomunicaţii
Reţea stradală
Proiecte de investitii:
Dezvoltarea turismului
Refacerea mediului
Programe sociale
Dezvoltarea infrastructurii

Valorificare lemnului sub formă de produs finit.